Revoluția din Decembrie 1989 în municipiul Slatina (județul Olt)

Index articole

slatina revolutieSlatina, municipiul reședință al județului Olt nu avea cum să nu fie un punct referențial al evenimentelor revoluționare din Decembrie 1989 petrecute în Republica Socialistă România. Meleagurile de baștină ale președintelui Nicolae Ceaușescu aveau să cunoască efectele „revoluției române”1 anticomuniste, cu toate că propaganda politică ajunsă la paroxism transformase județul într-un laborator experimental pentru ceea ce însemna în epocă sintagma „victoriei socialismului”.

 

În după-amiaza zilei de duminică, 17 decembrie 1989, a avut loc ședința Comitetului Politic Executiv al CC al PCR în care Nicolae Ceaușescu și-a exprimat dorința demisiei din funcția de secretar general al Partidului Comunist Român, nemulțumit fiind de faptul că instituții de forță ale statului român, precum armata, condusă de generalul Vasile Milea, Ministerul de Interne, comandat de Tudor Postelnicu și Securitatea, avându-l la conducere pe generalul Iulian Vlad, nu au reușit să lichideze, conform indicațiilor primite, revolta „huliganilor” de la Timișoara.

Nicolae Ceaușescu s-a răzgândit la insistențele majorității membrilor Comitetului Politic Executiv și a decis plecarea sa în Iran, în data 18 decembrie 1989, pentru a se întâlni cu președintele Ali Akbar Hashemi Rafsanjani. Problema evenimentelor de la Timișoara urma să fie rediscutată la 20 decembrie 1989, după revenirea de la Teheran. În cadrul aceleiași întâlniri se decidea „închiderea granițelor” țării, fiind exceptați doar turiștii din China, Coreea și Cuba. În toate județele țării se declara „stare de alarmă” 2.

Imediat după ședința Comitetului Politic Executiv CC al PCR Nicolae Ceaușescu a prezidat teleconferința cu prim-secretarii, comandanții militari și șefii Inspectoratelor Ministerului de Interne din județe. Subiectul principal era prezentarea situației de la Timișoara unde s-a hotărât restabilirea ordinii cu orice preț. Pe parcursul discuțiilor Nicolae Ceaușescu a întrebat dacă „celelalte județe au înțeles măsurile care trebuie luate” și „dacă au ceva nelămuriri”. Nominalizate direct, județele Cluj și Iași, prin intervențiile primilor secretari, respectiv Ioachim Moga și Maria Ghițulică, au transmis lui Nicolae Ceaușescu că totul „s-a înțeles”3.

Unul dintre izvoarele istorice edificatoare asupra derulării evenimentelor din județul Olt îl constituie „memoriile” căpitanului (r) Emil Bărbulescu, nepotul de soră al lui Nicolae Ceaușescu, cel care în acele zile îndeplinea funcția de locțiitor al Inspectorului Șef al Inspectoratului Județean Olt – Ministerul de Interne (1988-1989)4.

 
Free Joomla! templates by Engine Templates
loading...