Înalta Curte de Casație și Justiție a emis o decizie definitivă vineri, respingând recursul formulat de Călin Georgescu și de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept în dosarul anulării alegerilor prezidențiale. Acțiunea în justiție, care viza hotărârile Biroului Electoral Central (BEC) și alte instituții-cheie, inclusiv președintele Klaus Iohannis, a fost considerată nefondată, reconfirmând astfel decizia anterioară a Curții de Apel București din 31 decembrie 2024.
Completul de judecători, format din Gabriela Elena Bogasiu, Liliana Vișan și Carmen Maria Ilie, a respins recursul formulat de Georgescu, considerând că argumentele aduse nu au fundament juridic solid. Coaliția pentru Drepturi, Libertăți și Protecție, alături de mai mulți intervenienți, a susținut acțiunea lui Georgescu, însă cererile lor au fost, de asemenea, respinse.
Contextul anulării alegerilor prezidențiale
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a dispus anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigat de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT. Acestea indicau încălcări grave ale legislației electorale, inclusiv finanțarea ilegală a campaniei sale pe TikTok, estimată la un milion de euro, sponsorizată de Bogdan Peșchir.
De asemenea, serviciile de informații, precum SRI, SIE, MAI și STS, au semnalat implicarea unui actor cibernetic statal în manipularea infrastructurii IT&C asociate procesului electoral. Raportul arată că Rusia a desfășurat acțiuni hibride agresive pentru a influența procesul electoral românesc, sprijinind candidați eurosceptici și alimentând mișcări antisistem.
Argumentele lui Călin Georgescu și susținătorii săi
Georgescu a contestat vehement decizia Curții Constituționale, susținând că autoritățile nu dețin dovezi suficiente pentru anularea alegerilor. Acesta a solicitat reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale, în care s-a calificat alături de Elena Lasconi (USR).
Pe parcursul procesului, Georgescu a fost însoțit de un dispozitiv de securitate controversat și a beneficiat de sprijinul a sute de susținători. Cu toate acestea, dovezile prezentate de serviciile secrete și deciziile instanțelor inferioare au cântărit greu în verdictul final.
Implicarea serviciilor de informații și riscurile pentru securitatea națională
Conform raportului CSAT, acțiunile Rusiei au vizat destabilizarea procesului electoral din România, prin propagandă, dezinformare și sprijinirea candidaților care promovează o agendă antisistem. Documentele subliniază faptul că România a devenit o țintă prioritară pentru Kremlin, în special în contextul sprijinului oferit Ucrainei. Foto: Facebook
