Curtea Constituţională a decis, joi, că legea care interzice cumulul pensie-salariu este neconstituţională, decizia fiind luată în urma sesizării făcute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Preşedintele CCR, Marian Enache, a argumentat că interdicţia de a cumula pensia cu salariul „contravine dreptului fundamental la muncă garantat de Constituţie”. În aceste condiții, legea se întoarce în Parlament.

Decizia de neconstituționalitate a fost luată joi de CCR cu unanimitate de voturi.

„Curtea, în esenţă, a considerat că dispoziţiile criticate referitoare la interdicţia cumului pensiei cu salariul contravin dreptului fundamental la muncă garantat de Constituţie.

În aceste condiţii, legea se întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curţii Constituţionale, în temeiul articolului 147 din Constituţia României.

Parlamentul, în virtutea principiului libertăţii de legiferare, poate să reglementeze potrivit prevederilor deciziei Curţii, ce a stabilit sau va stabili Curtea, prin decizia care va fi comunicată şi publicată în Monitorul Oficial”, a declarat președintele CCR, Marian Enache.

De ce a atacat ICCJ legea care interzice cumulul pensiei cu salariul

Instanța supremă a sesizat în 29 iunie Curtea Constituţională în legătură cu modificările aduse legii privind pensiile speciale și cu legea privind cumulul pensiei cu salariul. Ambele legi au trecut în 28 iunie de Parlament, fiind în faza de control al constituţionalităţii, înainte de a fi trimise preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.

Potrivit ICCJ, sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.

Sub primul aspect, instanţa supremă arată că a fost avută în vedere existenţa următoarelor motive de constituţionalitate extrinsecă, respectiv caracterul eterogen al legii şi nesocotirea principiului unicităţii reglementării.

"Încălcarea art.1 alin.(5) privind principiul legalităţii coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituţia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale", precizează instanţa.

Un al motiv de constituţionalitate extrinsecă invocat se referă la încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) şi n) din Constituţia României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.

Sub aspect intrinsec, s-a constatat că actul normativ examinat încalcă prevederile art.1 alin.(3) şi (5) prin raportare la art.53 din Constituţie cu privire la principiul securităţii raporturilor juridice, a clarităţii şi previzibilităţii reglementării şi a statului de drept, indică Înalta Curte.