Curtea de Justiție a UE: Instanțele din România NU trebuie să aplice deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția

curtea de justitie a UECA Braşov a sesizat instanţa europeană în cadrul unei proces intern care viza infracțiuni de fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscală și contrabandă.

”Instanțele naționale sunt obligate (…) să lase neaplicate Deciziile (…) Curții Constituționale, din care rezultă că (…) dreptul român nu prevedea nicio cauză de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale, în măsura în care aceste decizii au efectul de a conduce la prescrierea răspunderii penale într-un număr mare de cazuri de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii și, prin urmare, (…) de a crea un risc sistemic de impunitate pentru astfel de infracțiuni” – este esența deciziei luate de Marea Cameră a Curții de Justiție a UE pe 24 iulie 2023 într-un proces deschis de Curtea de Apel Brașov care a solicitat undă verde pentru neaplicarea deciziilor CCR privind prescripția.

Opinii împărțite în mediul juridic

Unii magistrați consultați de G4media.ro, consideră că decizia CJUE se aplică strict în procesele de fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscală și contrabandă. Nu și în cele de corupție.

Alți magistrați susțin că, dimpotrivă, decizia CJUE vizează inclusiv procesele de corupție.

Cert este că CJUE are pe rol un proces similar în care a fost întrebată, tot de CA Brașov, dacă poate să nu aplice deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția și în dosarele de corupție. Vezi aici.

Ce consecințe decurg din decizia CJUE

Indiferent căror dosare se va aplica decizia CJUE, consecințele sunt următoarele, potrivit mai multor magistrați consultați de G4media.ro:

  • în dosarele aflate în curs, fără un verdict, instanțele nu ar trebui să mai dispună încetarea procesului penal ca urmare a deciziilor CCR și ÎCCJ privind prescripția;
  • în dosarele cu decizie de încetare a procesului penal în primă instanță, instanțele nu ar trebui să mai țină cont de deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția în faza de apel;
  • în dosarele cu verdict definitv de încetare a procesului penal și care mai sunt în termenul de declarare a unei căi extraordinare de atac așa cum este recursul în casație, procurorii ar trebui să declare recurs în casație;

Cazul Ioanei Băsescu și Elenei Udrea

În acest caz, fiica fostului președinte al României și favorita acestuia au primit, în primă instanță, 5 ani, respectiv 8 ani de detenție cu executare.

Verdictul definitiv de încetare a procesului penal ca urmare a aplicării deciziilor CCR/ÎCCJ privind prescripția a fost pe 11 iulie 2023, decizia CJUE care permite neaplicarea deciziilor CCR/ÎCCJ – pe 24 iulie, iar termenul de declarare a unui recurs în casație este de 30 de zile.

Discuția între magistrați, potrivit informațiilor G4media.ro, este dacă decizia CJUE se aplică și în cazul Ioana Băsescu – Elena Udrea, fiind vorba doar de corupție, nu de fraudă cu fonduri europene, evaziune sau contrabandă.

  • în dosarele cu verdict definitv de încetare a procesului penal și care nu mai sunt în termenul de declarare a unei căi extraordinare de atac așa cum este recursul în casație, procurorii ar trebui să cerară o repunere în termen cu data deciziei CJUE;
  • în alte cazuri mai vechi, procurorii ar putea solicita reviziuirea;

”Dacă s-au închis dosare pe motiv ca înainte de 25 iunie 2018 s-a împlinit termenul de prescripție, atunci ele trebuie redeschise.

Procurorii trebuie sa declare revizuire pe motiv că a intervenit decizia CJUE și acele cauze care privesc fondurile europene sau corupția să fie judecate pe fond.

Asta va permite ca, în loc ca dosarele respective să se închidă pe motiv de procedură, să aflăm dacă inculpatul este sau nu vinovat”, a declarat pentru G4media.ro judecătorul Cristi Danileț.

Context. Peste 5000 de dosare – unele cu inculpați celebri, unii dintre ei având decizii de condamnare de ani grei de închisoare în primă instanță, cazuri cu fapte grave și prejudicii mari – s-au închis pentru că faptele s-ar fi prescris ca urmare a aplicării de către instanțele naționale a deciziilor CCR și ÎCCJ privind prescripția.

Ca urmare a deciziilor suveraniste ale CCR și ÎCCJ, faptele penale se prescriau mult mai repede în perioada 2014 – 2022.

Curtea Constituțională a decis în 2022 că, între iunie 2018 și mai 2022, nu a existat prescripție specială, un instrument care permitea prelungirea perioadei în care pot fi trase la răspundere faptele penale după ce suspectului i s-a comunicat faptul că este anchetat.

Apoi, pe 25 octombrie 2022, Înalta Curte a decis că absența acestui instrument (prescripția specială) în perioada 2018-2022 reprezintă lege penală mai favorabilă și retroactivează până la 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului cod penal. Prin urmare, ÎCCJ a prelungit perioada în care faptele penale se prescriu mult mai repede si anume: 2014 – 2022. G4media.ro / Foto: Twitter/ Cour de Justice UE

Pin It