Istoria Slatinei

Revoluția din Decembrie 1989 în municipiul Slatina (județul Olt) - Pagina 2

Index articole

 emil barbulescuÎn dimineața zilei de 18 decembrie 1989 locțiitorul Inspectorului Șef al I.J. Olt - M.I. Emil Bărbulescu se afla în unitate. Un ofițer superior din conducerea securității județene l-a informat ca „s-a tras la Timișoara”. Așa cum relatează acesta din „acel moment nu am mai bănuit că totul s-a sfârșit, din acel moment am știut”. Nutrind speranța că s-au tras doar focuri de avertisment Emil Bărbulescu a întrebat dacă sunt răniți. Ofițerul din conducerea securității oltene i-a comunicat următoarele: „Sunt morți! 48 de morți de la ei și 200 de morți și răniți de la noi. Suntem stăpâni pe situație! I-am liniștit. Au fost arestați 400 de diversioniști unguri”6.

Pentru a obține informații suplimentare asupra mersului evenimentelor Emil Bărbulescu l-a sunat la Comitetul Central pe tatăl său,Vasile Bărbulescu7, pe care l-a întrebat dacă este adevărat ce s-a auzit „că s-a tras la Timișoara, și că ar fi morți și răniți”. Acesta i-a transmis că a fost informat greșit, că la Timișoara situația s-a liniștit și nu există victime, întrucât s-a tras doar la picioare. Discuția a continuat, Emil Bărbulescu chestionând dacă Nicolae Ceaușescu mai pleca în Iran. Vasile Bărbulescu i-a confirmat acest lucru. Exprimându-și neîncrederea în rezolvarea situației din țară, Emil Bărbulescu a întrebat „cine conduce în lipsa lui”. A fost informat că „la conducere rămâne tovarășa”. Exprimându-și rezervele și temerea pentru o asemenea decizie a fost sfătuit de Vasile Bărbulescu să nu mai vorbească prostii „întrucât Tovarășa conduce ca un general!”. Remarca lui Emil Bărbulescu a fost una ironică, dar în același timp și amară: „Cred că o să dăm de dracu cu general cu tot!”8.

În concluzie, din cele relatate anterior putem desprinde atmosfera și starea de spirit din zilele de 17-18 decembrie 1989 din rândul cadrelor Ministerului de Interne din Inspectoratul Județean Olt”, care potrivit relatărilor lui Emil Bărbulescu - alarmate conform ordinului lui Nicolae Ceaușescu - au ascultat prezentarea situației „destul de liniștiți” neacordând importanța cuvenită „tulburărilor de la Timișoara”. În opinia sa în județul Olt „nu se punea problema de așa ceva”9.

În dimineața zilei de 21 decembrie 1989 Emil Bărbulescu a fost sunat de tatăl său care l-a informat despre mitingul hotărât de Nicolae Ceaușescu: „Joi, pe la 10, m-a sunat tata pentru a-mi spune că în jurul orelor 12 va avea loc un miting televizat. Am crezut că el nu este de această dată bine informat”. Nepotul lui Nicolae Ceaușescu consideră că organizarea acestei manifestații a fost „o gafă de proporții”. Modul cum a decurs și a fost receptată transmisiunea TVR la sediul Inspectoratului Județean de Miliție Olt este prezentată în modul următor: „Mitingul cu pricina l-am vizionat în biroul Inspectorului Șef. A urmat petarda, țipete disperate și inspectorul șef care repeta ca pe o placă de pick-up zgâriată: „S-a întâmplat ceva tovarăși, s-a întâmplat ceva tovarăși, ș.a.m.d.”. Parcă noi eram orbi și nu vedeam.

Transmisiunea a fost reluată pe strigătele celor din primele rânduri: „Vom munci și vom lupta! Țara o vom apăra!” S-a văzut! Strigăte care l-au făcut pe un alt ofițer din conducerea inspectoratului să exclame fericit: „Vede toată lumea că poporul este cu conducătorul!”. Peste numai două zile, același ofițer spunea „ M.I. (Ministerul de Interne - n.n.) a trecut de partea poporului”. Deci de partea conducătorului? Că doar: „poporul este cu conducătorul!”. Nu știu de unde deducea el acest lucru. Pentru mine era foarte clar ce se întâmpla. Dacă am rămas în continuare acolo și nu mi-am căutat un loc de refugiu, a fost numai dintr-o greșită înțelegere a ceea ce presupune onoarea militară. În timp ce respectivul observa unitatea de monolit dintre popor și conducător, eu vedeam că în timp ce președintele (Nicolae Ceaușescu - n.n.) era vădit afectat de cele întâmplate, Lyz Taylor (că tot îi plăcea ei să fie redată în tablouri cu ochii albaștri) zâmbea nepăsătoare”10.

Intuind că totul se va sfârși în noaptea de 21 spre 22 decembrie Emil Bărbulescu i-a solicitat mamei sale „să ia copiii și să se retragă la o mănăstire”11. Elena Bărbulescu a sunat câțiva prim secretari de județe care i-au transmis că „la ei este liniște”. A telefonat și la București de unde i s-a transmis că nu sunt probleme. Bănuindu-l pe fiul său de prea mult pesimism, aceasta nu i-a ascultat sfatul.

 

 

 

 

 

 

Alte articole

Poate te interesează:

© 2021 Slatina Ta. Drepturi rezervate.