Catedrala episcopală din Slatina

Evaluare utilizator: 0 / 5

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
 

Catedrala episcoapalaDupă ce a fost agreată ideea înfiinţării unei episcopii în Slatina, la iniţiativa Episcopiei Râmnicului şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Olt s-a făcut şi pasul următor, în anul 1993, prin decizia construirii unei catedrale noi în municipiul- reşedinţă, care să poată deveni la momentul potrivit Catedrală Episcopală.

Cât priveşte amplasamentul acesteia, s-au avut în vedere mai multe locaţii, în cele din urmă optându-se pentru cea aflată la intersecţia Bulevardelor Al.I.Cuza şi Ec.Teodoroiu, între Fundaţia pentru Tineret şi Şcoala Generală nr. 3.

Terenul, în suprafaţă de 2000 mp, a fost donat de familia Popescu Spineni din Bucureşti. Beneficiară a lucrării a fost desemnată Protoieria Slatina, supravegherea lucrărilor de construcţie încredinţându-se Protoiereului Nicolae Popa. Partea tehnică a revenit firmei de proiectare S.C. CORAL S.A., reprezentată de dir. gen. Emil Bivol, şef de proiect fiind arh. Adrian Columban, ing. structurist Marin Ivan, iar ca firmă de construcţie fiind antamată S.C. ACind S.A.

În anul 1994 s-au început lucrările, dar, trenând acestea la stadiul de fundaţie până în 1998, Episcopia Râmnicului a luat hotărârea înfiinţării aici, începând cu 1 ianuarie 1999, a Parohiei ,,Înălţarea Domnului'' şi transferarea preotului Iorgu Iordache de la Parohia Bistriţa-Nouă. Noul preot a hotărât rezilierea contractului cu antreprenorul şi, pentru a avea unde sluji, a construit alături o ,,biserică – paraclis'', pe care la data de 31 octombrie a aceluiaşi an a şi sfinţit-o.

În paralel, în anul 1999 au fost reluate şi lucrările la catedrală, de această dată cu firma S.C. SCADT S.A., dar, nefiind fonduri suficiente, lucrările „la roşu” s-au putut finaliza abia în anul 2007. În anii 2008-2009 biserica a fost acoperită cu tablă de cupru, s-au montat ferestrele, au fost executate tencuielile şi s-a zugrăvit exteriorul, s-a făcut instalaţia electrică, s-a pictat icoana hramului de pe frontispiciu şi s-au făcut racordurile la apă şi canalizare.

Biserica este construită în formă de cruce, pe structură tip diafragmă de beton armat, având lungimea de 34 m, lăţimea la abside de 22 m şi înălţimea de 34 m, o turlă mare centrală, două turle mici laterale şi un subsol generos de 400 mp.

Structura de rezistenţă a edificiului este modernă, renunţându-se la bolţile, arcele şi cupolele din cărămidă, pentru turnarea lor din beton, şi creându-se în felul acesta deschideri şi spaţii interioare mult mai mari. De o parte şi de alta a intrării, cele două turnuri adăpostesc: unul lumânărarul, camera pentru copii şi un spaţiu administrativ, iar celălalt scara de acces spre subsol și etaje. La nivelul etajului întâi biserica are balcoane construite pe trei laturi ale pronaosului şi un balcon exterior, ce protejează intrarea, iar la nivelul al doilea un cafas pentru cor.

În pronaos, lăcașul are câte o încăpere pe fiecare parte, una pentru lift, iar alta pentru confesoriu, precum și câte șase ferestre laterale, la nivelul superior. Fiecare absidă este luminată de câte trei ferestre și, ca un laitmotiv, deasupra celor două sânuri, ca şi pe faţada de vest, a fost amplasat câte un arc de fereastră, prin care pătrunde mai ușor lumina pe timp de zi, iar seara capătă o aură ce cheamă tainic la rugăciune.

În anul 2010, lucrările de finalizare ale edificiului au fost preluate direct de către Episcopie, asumându-şi ea amenajarea, mobilarea şi împodobirea cu pictură. Dorind, însă, ca această catedrală să fie unică în judeţ, de vreme ce va fi şi „întâia” din eparhie, a hotărât să nu i se aplice una din tehnicile clasice de pictură ci, agreindu-se oferta Maestrului Romeo Prandea din Slatina, s-a optat pentru mozaic.

În anii ce au urmat, s-a făcut racordul la rețeaua publică de gaz metan și curent trifazat, s-au montat instalațiile termice și de ventilație, s-a pavat interiorul și s-au placat pereții acestuia cu marmură, au fost achiziționate ușile de stejar masiv, mobilierul, liftul de acces la subsol și policandrul, a fost amenajată capela mortuară și spaţiul de priveghi de la subsol, s-a împrejmuit curtea cu gard de fier forjat pe soclu de beton, s-a construit clădirea administrativă și s-a restaurat bisericuța de alături, s-au pavat cu piatră Vratza treptele de la intrare, s-a achiziționat racla de argint cu sfinte moaște.