Dealul Grădiştea din Slatina - istorie, legendă, realitate

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
 

gradiste1Să cunoşti istoria locului în care trăieşti nu e ceva ce ţine de festivism sau patriotism, ci o condiţie ca să ajungi să îl iubeşti. La fel se poate spune şi despre Dealul Grădiştea din Slatina, un loc unde istoria, legenda şi actualitatea se întâlnesc la tot pasul.

Cum se poate metamorfoza un simplu deal într-un simbol al unui oraş? Să pornim de la o relatare pe care Dicţionarul Geografic al Judeţului Olt din anul 1895 o conţine în legătură cu Grădiştea Slatinei: „O măgură mare, situată la sud de Slatina, în gura văii Şopotului, care separa oraşul de Valea Oltului”. De aici şi până la statutul de simbol al unui vechi oraş este însă un drum lung, pe care „Ţuguiul Grădiştei” l-a parcurs prin veacuri în conştiinţa slătinenilor.

Sunt atâtea legende, atâtea poveşti despre Grădiştea, încât pare imposibil ca acest deal să nu fi devenit, cu timpul, simbolul oraşului Slatina. De exemplu, se spune că la poalele sale, în clădirea care până nu demult adăpostea Muzeul Judeţean „Tudor Vladimirescu”, ar fi poposit, în martie 1821, însuşi „Domnul Tudor”.gradiste

O altă poveste spune că în centrul platoului din vârful Grădiştei s-a păstrat, până pe vremea lui Alexandru Ipsilanti, un loc de spânzurătoare. Există şi zicale referitoare la măgura Grădiştei, pe care slătinenii le rosteau cu haz când unul sau altul se mai supărau („Grădiştea e mare, să se dea în vale”) sau spunea minciuni („Ai întrecut Grădiştea”).

Denumirea de „grădişte” provine din limba slavonă şi ar însemna „cetăţuie”. Iar forma sa regulată, parcă zidită de mână de om, în formă de căciulă ţurcănească, retezată în vârf, vine să întărească încărcătura simbolică a locului.

Astăzi, importanţa Grădiştei pentru locuitorii oraşului de pe Olt, dincolo de legende şi poveşti, este sporită de faptul că, fiind „cel mai înalt deal din tot cuprinsul înconjurător” (conform Monografiei Judeţului Olt din 1944), în vârful său s-a construit Castelul de apă, fără de care n-ar fi posibilă viaţa într-un oraş modern.

Dealul Grădişte din municipiul Slatina reprezintă cea mai înaltă formă de relief naturală din Slatina, ce poate fi zărit de la zeci de kilometri. Deşi vechimea sa nu este cunoscută, Dealul Grădişte reprezintă singurul simbol natural al municipiului Slatina, fiind aşezat aproape de intrarea în Slatina dinspre Craiova, chiar în zona istorică a oraşului. Veritabilă formă de relief naturală, cu o înălţime de peste 600 de metri, Dealul Grădişte străjuieşte de mii de ani nu doar oraşul, ci şi împrejurimile.

Legendă sau realitate ?

Una dintre legendele care a circulat cel mai des despre Dealul Grădişte se referă la faptul că de-a lungul istoriei, până spre începutul anilor 1900, de frica hoţilor şi nu numai, slătinenii ar fi îngropat aici ,numeroase „comori”, poveştile mergând până în timpul otomanilor şi fanarioţilor. Atacurile repetate ale turcilor sau părăsirea locurilor natale pentru o perioadă determinată de timp de frica unei epidemii ori molime i-ar fi îndemnat pe locuitorii Slatinei să îngroape pe culmile Dealului ce aveau mai scump, folosindu-se de tot felul de obiecte – de la cazane, borcane sau căldări şi până la oale şi chiar ulcioare. O serie de monede care se găsesc în posesia Muzeului Judeţean Olt atestă din plin acest aspect care a depăşit demult simplul statut de legendă, devenind realitate.

Autorul primei monografii a oraşului Slatina, George Poboran (1868-1925), povesteşte în „Istoria oraşului Slatina”, şi despre tactica îngropării comorilor de către locuitorii urbei: „Căci se ştie că, înainte, cum se auzia că vin Turcii sau de frica unei epidemii ori molime, Slătinenii îşi îngropau banii şi tot ce aveau ei mai scump şi fugiau prin satele vecine sau prin munţi. După ce trecea pericolul, ei ori veniau şi, din pricină că uitase locul unde îi îngropase, nu mai dau peste ei, sau că muriau în depărtare de boale ori tăiaţi de duşmani, aşa că comorile rămâneau multă vreme ascunse”.

De-a lungul timpului atât la Slatina cât şi în jurul oraşului a fost descoperită o adevărată comoară monetară, ce provine din diferite perioade istorice. O parte dintre acestea sunt deţinute de Muzeul Judeţean Olt. Importanţa acestor descoperiri nu este dată de cantitate cât mai ales prin ceea ce reprezintă ele -:o bucată din istoria locală.

În ultimii ani, pe platoul Dealului Grădişte din Slatina a fost ridicată Casa Căsătoriilor, un loc cu dublă funcţionalitate: oficierea căsătoriilor dar şi sală de şedinţe pentru Consiliul Local.

Tot aici a fost arborat, la 1 decembrie 2012, cel mai înalt drapel tricolor din România, cu o suprafaţă de 405 mp, amplasat pe un soclu înalt de 15 metri, ceea ce face ca drapelul să se ridice la o înălţime totală de aproape 60 de metri deasupra solului.