Casa Fântâneanu, între istorie şi prezent

Evaluare utilizator: 0 / 5

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
 

casa fantaneanuÎn Slatina, capitala judeţului, există o serie de monumente istorice cu poveşti din care unele au fost scrise şi altele încă aşteaptă să-şi spună povestea. În ediţia din această lună a revistei vom vorbi despre Casa Fântâneanu care încă nu şi-a spus toată povestea. Construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea, această reşedinţă a familiei Fântâneanu care s-a ocupat îndeaproape de multe fapte bune are multe poveşti încă nescrise.

Casa Fântâneanu a fost construită undeva pe la începutul secolului XIX. Între momentul construcţiei şi anul 1846, casa a aparţinut familiei Lânaru. În acelaşi an casa a intrat în proprietatea familiei Fântâneanu.

Casa este construită în stil eclectic, cu elemente clasiciste, cu un program de „conac” adaptat la mediul urban. La faţadă prezintă bosaje, iar la ferestre ancadramente. Se pot observa faţadele cu elemente florale, coloane din stucaturi cu caneluri şi capiteluri corintice, cu denticule şi ghirlande. Deosebit de valoroasă era feroneria balconului, din fier forjat, cu influenţe „art nouveaux”, care nu mai există din anul 2007.

Iniţial, imobilul a funcţionat de-a lungul timpului ca sediu de prefectură de judeţ sau, ulterior, chiar ca azil de bătrâni. După instalarea regimului comunist în România, din anul 1948, clădirea a fost naţionalizată şi a servit drept sediu pentru mai multe instituţii judeţene. După 1990, până în anul 1998, în aceasta casă a fost sediul Direcţiei Agricole Judeţene Olt. În prezent casa este nelocuită, şi se afla în stare de abandon. Autorităţile judeţene au preluat-o de la Primăria Slatina şi intenţionează să-i redea frumuseţea de altă dată.

Zilnic oamenii trec pe lângă această clădire, fără să ştie sau să vrea să afle ce a fost aici. Tencuiala şi vopseaua trădează anii grei de căldură, îngheţ „înduraţi” de imobil. Acestor factori li s-au alăturat şi oamenii, care au contribuit din plin la degradarea istoriei. Colţurile drepte, ghirlandele de flori transpuse într-un basorelief de jur împrejurul clădirii amintesc de măreţia Slatinei de altădată. Ramele ferestrelor mai au, pe ici pe colo, urme de geamuri, chiar dacă sunt bucăţi de cioburi. La cum arată, mai mulţi cetăţeni din Slatina au lansat zvonuri că imobilul ar fi chiar bântuit, fapt total neadevărat. Amprenta timpului şi-a spus cuvântul, pe lângă degradare casa a trecut şi printr-un incendiu, norocul a făcut ca aceasta să nu se facă scrum, flăcările s-au extins cu repeziciune, dar focul n-a avut ce să ardă, în afară de câteva rame ale uşilor.

Altădată, aici era centrul micului oraş Slatina, neidustrializat şi construit în jurul unui târg. Tot aici era „Palatul Bancei”, sediu al Băncii Naţionale, Grădina Publică care a primit numele Reginei Maria, Palatul Administrativ care găzduia Prefectura şi strada Lipscani, unde astăzi se regăseşte Centrul Istoric al Slatinei, un centru istoric care, din păcate, este la fel de „mort” precum Casa Fântâneanu.

Istoria clădirii este practic necunoscută chiar şi pentru slătineni: familia Fântâneanu a donat clădirea „comunei urbane” Slatina pe la începutul secolului XX, însă indiferenţa autorităţilor şi lipsa de reacţie a actualului proprietar, Episcopia Slatinei şi Romanaţilor, au adus-o în starea de paragină în care se află şi acum.

Numele casei din strada Sevastopol se leagă de familia Fântâneanu, nişte slătineni filantropi care mereu au ştiut să dea şi comunităţii locale din avuţia lor.

„Familia Fântâneanu a fost o familie cu poziţii importante, Ioan şi Elena Fântâneanu, în acest oraş. Îl întâlnim pe Ioan şi la 1848 în treburile edilitare şi comunale, cum se spunea pe vremea aceea, ale Slatinei. Au avut un băiat şi trei fete. Ion Fântâneanu era băiatul, el ajungând chiar senator în Parlamentul României undeva pe la sfârşitul secolului al XIX-lea. A fost o familie de mari filantropi, mai ales Elena Fântâneanu. Ea a murit în anul 1890 la Bucureşti, şi înainte de moarte a făcut un testament prin care a lăsat o sumă de bani comunei urbane Slatina, care să fie folosiţi pentru construirea unui azil de femei sărmane «Elena Fântâneanu»”, spune Dr. În istorie Aurelia Grosu. Imobilul a fost lăsat Slatinei prin testament de Ion Fântâneanu, acesta neavând urmaşi.

„În decembrie 1915, Ion Fântâneanu îşi face testamentul şi, neavând copii, lasă casele Fântâneanu comunei urbane Slatina ca să se închirieze, aşa spune în testament, şi din veniturile scoase din chirie să se înzestreze două femei sărmane la măritiş în fiecare an. Testamentul spunea că primăria va intra în posesia casei după moartea soţiei sale”, a mai spus Aurelia Grosu.

Odată cu instalarea regimului comunist în România, în 1948, Casa Fântâneanu a fost naţionalizată, servind drept sediu pentru mai multe instituţii judeţene.

Chiar dacă nu se află în posesia celor de la Consiliul Judeţean Olt, ci mai degrabă în ograda Episcopiei Slatinei şi Romanaţilor, consilierii judeţeni au aprobat în acest an proiectul „Restaurare, consolidare şi modernizare Casa Fântâneanu - Centrul Eparhial Social-Cultural” şi cheltuielile legate de acest proiect.

. La Consiliul Judeţean Olt s-a semnat joi, 28 iulie 2017, contractul prin care printr-un proiect în valoare de peste 10 milioane lei se va realiza, cu fonduri europene, restaurarea şi modernizarea Casei Fântâneanu, pentru a fi transformată în centru eparhial socio-cultural.

La finalul lucrărilor, parterul impozantei clădiri va găzdui o sală modernă de conferinţe, dotată inclusiv cu sistem de climatizare şi internet wireless. Tot aici va funcţiona un centru de informare turistică, un birou de pelerinaj şi expoziţii temporare. La etajul I va fi amenajată o sală de expunere a patrimoniului de icoane şi carte veche, iar la ultimul etaj vor funcţiona un atelier de pictură şi o sală multimedia echipată cu calculatoare, imprimante, copiatoare, sistem audio surround, televizoare LCD, conexiune Internet etc. Clădirea, a precizat Daniela Lungu, şef-serviciu Dezvoltare Regională în cadrul CJ Olt, va fi introdusă în circuitul touristic, în acest sens mai multe agenţii de turism fiind contactate.