Europarlamentarele –33 de aleși și cine conduce listele

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
 

parlamentul europeanPână la alegerile europarlamentare mai sunt 4 luni.

Iată câteva date generale:

- Alegerile pentru Parlamentul European se vor desfășura în 26 mai 2019

- Brexit a schimbat componența Parlamentului European, motiv pentru care României îi va reveni un mandat în plus, urmând să avem 33 de euroaleși (din cei 705 de euroaleși)

- Deputații UE sunt aleși o data la 5 ani, iar în România primele alegeri europarlamentare au fost organizate în 2007

- Alegerile din acest an au loc în contextul în care România deține și Președinția Consiliului UE

- Este singura adunare transnațională din lume aleasă prin vot direct

- Parlamentul European adoptă legi pentru protecția cetățenilor și bugetele, are atribuții de control

Europarlamentarele sunt și un test pentru multe partide noi, iar eșecul în acest caz poate să fie și finalul acestor proiecte.

Oferta partidelor pentru europarlamentare

PSD și ALDE nu au anunțat până acum o listă finală. Cel mai probabil cele două partide vor merge pe liste separate. Călin Popescu Tăriceanu a anunțat că au fost stabilite 10 criterii pentru stabilirea listei.

PNL nu a finalizat lista candidaţilor pentru alegerile europarlamentare, termenul de finalizare al acesteia este de 15 februarie. Totuși, unul dintre principalele subiecte este legat de cel care va deschide lista, în spațiul public apărând informații că nu va fi Crin Antonescu, așa cum s-a vehiculat.

USR și PLUS, formațiunea lui Dacian Cioloș, vor merge împreună în alegerile europarlamentare, sub numele: „Alianța 2020 USR+PLUS”

Lista comună este formată din: 1. Dacian Cioloș, președintele PLUS, 2. Cristian Ghinea (USR), 3. Dragoș Pîslaru (PLUS), 4. Clotilde Armand (USR), 5. Dragoș Tudorache (PLUS). 6. Nicolae Ștefănuță (USR), 7. Vlad Botoș (USR), 8. Ramona Strugariu (PLUS), 9. Vlad Gheorghe (USR), 10. Alin Mituță (PLUS), 11. Anamaria Naomi Reniuț (PLUS), 12. Valeriu Nicolae (PLUS), 13. Oana Țoiu (PLUS), 14. Radu Ghelmez (USR), 15. Liviu Iolu (PLUS).

PMP nu ar fi exclus să meargă în capul listei cu fostul președinte Traian Băsescu. Jurnalistul Ion Cristoiu a catalogat ca în acest caz va fi o „revoluție” în europarlamentare.

Cinci candidați ai UDMR, printre care Winkler Gyula, Sógor Csaba sau Hegedüs Csilla, au depus dosare complete pentru Parlamentul European. Lista candidaților va fi finalizată în martie, Uniunea mizând pe două locuri eligibile.

Cum sunt organizate alegerile europarlamentare în România

Printr-o decizie adoptată în martie 2018 de Consiliul Afaceri Generale, viitoarele alegeri pentru Parlamentul European se vor desfăşura între 23 şi 26 mai 2019. Alegerile europene în România se desfășoară potrivit Legii 33/2007, republicată, privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Astfel, conform actului normativ, ziua de referinţă este duminica.

Votul începe la ora 7.00, ora locală şi se desfăşoară până la ora 21.00, ora locală, când secţia de votare se închide.

Pot vota la europarlamentare toți cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. De asemenea, pot vota cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, având domiciliul sau reşedinţa în România şi care s-au înscris în lista electorală specială pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European. Românii care votează la secţiile organizate în străinătate vor fi înscrişi pe listele electorale suplimentare.

Nu au drept de vot debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele care, în ziua alegerilor, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Cel mai târziu cu 60 de zile înaintea zilei de referinţă, cetăţenii cu drept de vot ai statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România, care au domiciliul sau reşedinţa în România pot face cereri de înscriere în listele electorale speciale. Aceste cereri se depun în scris la primarul localităţii de domiciliu sau de reşedinţă, însoţite de o copie a unui document de identitate valabil.

Totodată, cetăţenii români care în ziua de referinţă se află în străinătate votează pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacă nu se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde cetăţenii români care îşi exercită dreptul de vot la alegerile pentru Parlamentul European din alt stat membru al Uniunii Europene. Listele electorale speciale cuprind numele şi prenumele alegătorului comunitar, cetăţenia şi adresa la care alegătorul comunitar locuieşte în România.

Alegătorii comunitari care în ziua de referinţă doresc să voteze la altă secţie de votare decât unde sunt înscrişi în copia de pe lista electorală specială votează numai dacă biroul electoral judeţean sau biroul electoral de sector confirmă, la solicitarea telefonică a preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, că au fost înscrişi în listele electorale speciale.

Alegătorii comunitari care în ziua de referinţă se află în străinătate votează pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacă se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde alegătorii comunitari înscrişi în listele electorale speciale.

Cetăţenii români aflaţi în ziua alegerilor în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu, paşaportul simplu temporar; paşaportul simplu electronic.

De asemenea, cetăţenii români cu domiciliul în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare organizată în străinătate, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: cartea de identitate provizorie; paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar.

La alegerile europarlamentare din 2014 din totalul de români înscriși pe liste, 18.221.061, au votat 5.911.794 de români, însemnând un procent de 32,44%. În străinătate au votat doar 30.248 de români.

La alegerile europene, din luna mai, românii sunt așteptați la urne ca să voteze cei 33 de eurodeputați care vor reprezenta România în PE pentru un mandat de cinci ani. Pentru prima oară, alegerile se desfășoară în contextul ieșirii Marii Britanii din UE și a Președinției române a Consiliului UE.

Brexit afectează numărul de europarlamentari pe care îl vor avea cele 27 de state membre ale UE, în condițiile în care Marea Britanie ar trebui să părăsească UE. Comparativ cu alegerile din 2014, când țara noastră a avut 32 de europarlamentari, numărul acestora va crește la 33, în urma redistribuirii celor 73 de locuri ale eurodeputaților britanici în PE.

Prin urmare, conform unei decizii adoptate în iunie 2018 de Consiliul European, numărul total de locuri în Parlamentul European a fost redus de la 751 la 705, cota unora dintre statele membre ale UE crescând.

Cu toate acestea, în cazul în care Regatul Unit va fi în continuare un stat membru al UE la începutul legislaturii 2019-2024, și anume în luna iunie a acestui an, numărul deputaților în Parlamentului European pentru fiecare stat membru va fi același, respectiv 32 de europarlamentari, cât are România în actuala legislatură, până în momentul în care retragerea Regatului Unit din Uniune produce efecte juridice.

Deputații în PE sunt aleși o dată la cinci ani. Parlamentul reprezintă interesele cetățenilor UE la nivel european, fiind singura adunare transnațională din lume aleasă prin vot direct. Parlamentul European alege președintele Comisiei Europene și numește comisarii, în calitate de colegiu, care trebuie să îi dea socoteală pentru acțiunile lor.

PE adoptă legi pentru protecția cetățenilor și bugete. PE reprezintă cetățenii în străinătate și dă curs petițiilor acestora. Totodată, PE are are mai multe puteri de supraveghere și control. Acestea îi permit să exercite control asupra altor instituții, să monitorizeze folosirea adecvată a bugetului UE și să asigure implementarea corectă a legislației UE.

Românii din Parlamentul European și componența grupurilor

Chiar dacă eurodeputații din PE sunt aleși fiecare în statul lor, aceștia formează grupuri politice create pe baza unei identități și platforme politice comune. Conform normelor parlamentare, fiecare grup trebuie să aibă minim 25 de eurodeputați și să reprezinte cel puțin un sfert din statele membre ale UE. De regulă, partidele politice din țările membre își confirmă adeziunea la un grup existent, însă există posibilitate să își declare intenția de a forma sau de a se afilia la un grup încă de când încep alegerile.

La ora actuală sunt opt grupuri politice în PE. Cele mai mari grupuri sunt ale Partidului Popularilor European (PPE)- 221 mandate și al Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor (S&D) - 191 mandate. Urmează Conservatorii şi Reformiştii Europeni (CRE) - 70 mandate, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) - 67 mandate, Stânga Unită Europeană/Stânga ( GUE/NGL)- 52 mandate, Verde Nordică Verzi/Alianţa Liberă Europeană (Verzi/ALE) - 50 mandate, Grupului Europa Libertății și Democrației Directe (EFDD) - 48 mandate, Deputați neafiliați - deputați care nu fac parte din niciun grup politic (NI)- 52 mandate.

În prezent, configurația eurodeputaților români în grupurile politice din PE este următoarea:

Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților: Dan Nica (PSD), Victor Boștinaru (PSD), Andi Cristea (PSD), Doru-Claudiu Frunzulică (PSD), Ioan Micea Pașcu (PSD), Emilian Pavel (PSD), Răzvan Popa (PSD), Claudiu Ciprian Tănăsescu (PSD), Claudia Țapardel (PSD) și Gabriela Zoană (PSD). Din același grup mai fac parte Maria Grapini (Partidul Puterii Umaniste), Damian Drăghici (independent) și Daciana Sârbu (independent).

Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat): Daniel Buda (PNL), Cristian Bușoi (PNL), Ramona Mănescu,Sorin Moisă (independent), Siegfried Mureșan (PNL), Theodor Stolojan (PNL), Mihai Țurcanu (PNL), Traian Ungureanu (PNL), Adina-Ioana Vălean (PNL), Cristian Preda (recent înscris în PLUS), Csaba Sogor (UDMR), Iuliu Winkler (UDMR).

Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE): Norica Nicolai (ALDE), Renate Weber (ALDE), Mircea Diaconu (independent).

Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni: Monica Macovei (independent), Laurențiu Rebega (independent)

Nu în ultimul rând, Laurențiu Rebega, Monica Macovei și Cătălin Ivan figurează în PE ca deputați neafiliați.

Europarlamentarii îi reprezintă pe cetățeni în sensul în care aceștia protejează interesele acestora. Politicienii care candidează și sunt aleși de cetățenii unei țări pentru un mandat în Parlamentul European, odată ce devin europarlamentari se consultă cu părțile interesate și cu experții și apoi votează în plen pentru cetățenii statelor care i-au ales. Ulterior legile aprobate de eurodeputați se aplică în întreaga Uniune Europeană.

De asemenea, orice cetățean al Uniunii, precum și orice persoană fizică sau juridică având reședința sau sediul social într-un stat membru are dreptul de a adresa Parlamentului European, individual sau în asociere cu alți cetățeni sau cu alte persoane, o petiție privind un subiect care ține de domeniile de activitate ale UE și care îl privește în mod direct.

Totodată, Ombudsmanul European, organismul care poate face investigații și care este ales de PE pentru un mandat de cinci ani, este împuternicit să primească plângeri din partea oricărui cetățean al UE sau a oricărei persoane fizice sau juridice cu reședința sau sediul social într-un stat membru, care privesc cazuri de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcțiilor jurisdicționale ale acesteia.

Dacă Ombudsmanul constată un caz de administrare defectuoasă, acesta sesizează instituția, organul, oficiul sau agenția în cauză, care dispune de un termen de trei luni pentru a-i comunica punctul său de vedere. Ombudsmanul transmite apoi un raport PE și instituției în cauză. Persoana care a formulat plângerea este informată cu privire la rezultatul acestor investigații.

Care este miza

Alegerile europarlamentare din luna mai se desfășoară într-un context politic și economic tulburat din cauza Brexit, a perioadei de negociere privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și într-o perioadă importantă pentru România care deține Președinția Consiliului UE pentru un mandat de șase luni.

În ceea ce privește ieșirea UK din UE, la finalul lunii trecute, Parlamentul britanic a respins proiectul de Acord Brexit negociat de Guvernul Theresa May cu liderii Uniunii Europene. Ulterior, Guvernul May a făcut apeluri pentru redeschiderea negocierilor pe tema Acordului Brexit, însă UE, prin vocea președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a spus că Acordul nu va fi renegociat. Pe 29 martie Marea Britanie trebuie să iasă din Uniunea Europeană.

Aceasta va fi una dintre temele care probabil vor marca discuțiile politice în perioada alegerilor europarlamentare. O altă temă este cea a negocierii Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 care va avea impact asupra tuturor statelor membre. Circa 94% din bugetul UE merge către cetăţeni, regiuni, oraşe, fermieri şi companii. În jur de 6% din buget este destinat pentru cheltuielile administrative ale UE. MEDIAFAX

 
Free Joomla! templates by Engine Templates